Page 31 - PR5_Toolkit_RO

au angajat în utilizarea nejustificată a instrumentelor și nu au reușit să utilizeze caracteristicile
colaborative ale unui instrument într-un context nou unde ar fi beneficiat de utilizarea lor. Efectele
negative s-au constatat că sunt cauzate de faptul că cursanții nu au obiceiul de a se angaja în

activitate metacognitivă și consideră doar instrumentele pe care formatorul le-a demonstrat.

Pentru a remedia aceste probleme, au fost propuse mai multe strategii instrucționale. Cele asociate
cu metacogniția implică activități în care cursanții își proiectează strategia și sunt solicitați în mod
regulat să o prezinte și să o evalueze. Pentru a extinde numărul de instrumente cunoscute de
cursanți, se recomandă ca formatorii să angajeze cursanții în activități în care să se familiarizeze cu
un instrument. În aceste activități, cursanții exersează diverse competențe asociate cu utilizarea
eficientă a instrumentului, iar implicarea lor variază, prin urmare, de la lăsarea formatorului să

opereze instrumentul sau să urmeze o instrucțiune pas cu pas până la explorarea liberă.

De ce este relevant acest caz pentru formatori și centrele de educație pentru adulți?

De ce acest studiu de caz este un succes/o practică exemplară?

Studiul de caz explorează modul în care instrumentele digitale pot fi folosite în modelarea
matematică și efectele pozitive pe care le pot avea. Cu toate acestea, identifică și unele provocări
care pot apărea, cum ar fi cursanții care nu știu să opereze instrumentele eficient sau nu le folosesc
pentru a-și îmbunătăți activitatea metacognitivă. Pentru a aborda aceste provocări, studiul de caz
sugerează două strategii pentru antrenarea competenței metacognitive a cursanților și dezvoltarea
unui obicei de a o utiliza, precum și strategii pentru implicarea repetată a cursanților în activități în 31
care își dobândesc conștientizarea funcțiilor instrumentelor și își exersează abilitatea de a le utiliza.
În cele din urmă, concluzionează că instruirea trebuie să fie concepută pentru a dezvolta ambele
domenii de competență fără a supraîncărca capacitatea cognitivă a cursanților și că formatorii
trebuie să fie conștienți de faptul că efectele generate de utilizarea instrumentelor depind de modul

în care este concepută problema.

5.3 TURCIA

Competențele metacognitive și rezolvarea problemelor

Scopul acestui studiu este de a investiga strategiile metacognitive pe care le-au folosit elevii din ciclul
gimnazial în procesul de rezolvare a problemelor în mod individual. Grupul de studiu a inclus 37 de
elevi din clasa a VIII-a. Elevilor li s-a dat o problemă, iar răspunsurile lor scrise au fost colectate. După
rezolvarea problemei, elevii au completat un chestionar de auto-monitorizare care îi solicita să
reflecte retrospectiv asupra strategiilor metacognitive pe care le-au folosit pentru problema
respectivă. Pentru a obține date detaliate, au fost realizate interviuri semi-structurate cu șase elevi,
dintre care trei au dat răspunsuri corecte și ceilalți trei au dat răspunsuri greșite la problema

respectivă. Datele au fost analizate folosind modelul de activitate metacognitivă în timpul rezolvării
problemelor. Rezultatele au arătat că abilitățile metacognitive au un efect semnificativ asupra
succesului elevilor în rezolvarea problemelor. Studiul a constatat că elevii cu abilități metacognitive
ridicate au tendința de a rezolva corect problema folosind strategii adecvate, notații matematice și